timestamp / backup / cache

[Florin Boariu]

>>> . Pentru "time stamp":  n-am o propunere satisfacatoare. "Timbru de
>>> timp" imi place personal mai  mult decat "orodatare", dar avand in
>>> vedere ca intr-adevar e un termen  des folosit in informatica si cu o
>>> semificatie unica, vad si avantajul  sa avem un cuvant dedicat.
>>
>> Mie "orodată" nu-mi place, inițial chiar  credeam că e o greșeală
>> de ortografie în schimb "Timbru de timp" mi se pare  mult mai familiar.
>>
>
> Eu nu am ales să inventez cuvinte, ci am utilizat pe cele existente. În
> general este mai simplu să importăm termeni pe filieră franceză (ex:
> fișier, ordinator, etc.) decît pe filiera engleză care ne obligă la
> traducerea prin termeni, uneori compuși din mai multe substantive (ex:
> timbru de timp).

Asta nu-i un fenomen care se datoreaza faptului ca traducem DIN engleza
sau franceza, ci faptului ca traducem IN romana :-)

(Vezi remarcile cu "cuvinte compuse" din celalt thread: multe lucruri,
care in engleza se pot construi prin insiruire de substantive, in romana
trebuie construite ca expresii din mai multe cuvinte legate cu prepozitii.
Asta e limba romana...).

>  Cum spuneți voi, nu sîntem lingviști,

Nu suntem, dar daca tot ne-am hotarat sa facem munca lingvistilor, atunci
trebuie sa ne chinuim s-o facem bine :-)

> (orodatare/orodatări) cît și printr-un verb (acțiunea de „a orodata
> fișierele”, față de acțiunea de „a timbra...” nici nu știu cum
> s-o dau la întors ca s-o scot bine la capăt!)

"aplica timbru de timp fisierelor" sau "modifica timbrul de timp al
fisierelor"

Stiu, pare cumva peste mana, dar are avantajul ca nu necesita sa dam peste
cap structura limbii romanesti.

> [...]
> Aici am ales să traduc în sens: ce este un „cache”?
> Este o zonă de tampon/stocare situată la îndemîna operatorului
> (procesor,
> aplicație, etc.), dar situată înaintea tamponului/zonei de stocare
> propriu-zisă. În general este o memorie tampon de capacitate mică
> situată între procesor și memoria fizică a calculatorului și care
> funcționează la aceeași viteză cu procesorul. Deci, după cum este
> vorba de o zonă care se află înaintea zonei de stocare, eu propun
> pretampon pentru memorie și prestocare pentru zona pe disc. Cu prestocare
> se pot crea construcții aît cu substantiv (prestocare/prestocări) cît
> și cu verb (a prestoca). [3]

Ce zici atunci de "memorie tampon"?

>
> [1] peste 40% din cuvintele limbii române actuale sînt de proveniență
> franceză

Asta are motiv social. La inceputul secolului 20, franceza era "la moda".
(La fel cum prin evul mediu, limbile slavonice erau la moda, motiv pentru
care pe atunci am preluat multi termeni slavi.)

Azi, limba engleza e "la moda". In plus, termenii tehnici in jurul
domeniului IT provin aproape in totalitate din engleza. Sa facem ocolul
prin franceza ar fi o optiune, dar ar insemna "inconjor". Deci, de ce?

In plus: chiar am dubii ca 40% provin din franceza. Presupun ca, de fapt,
multe cuvinte provin din latina, atat in franceza cat si in romana. Si
zona de acoperire din franceza si romana este de 40%... :-)

> [2] nu sînt talentat la inventat cuvinte, acesta există deja
> în limba română
> [3] este oarecum o invenție, un cuvînt compus din pre + stocare, dar
> respectă regula cuvintelor compuse

2 si 3 sunt argumente intr-adevar valide... :-)

Totusi, cuvintele sunt foarte exotice, suna "ciudat". Vom ajunge la
punctul la care 30-40% din traducerile de aplicatii vor fi cuvinte pe care
majoritatea romanilor nu le cunosc (chiar daca ele se pot gasi undeva,
intr-un colt prafuit al DEX-ului).

Vrem asta? E un lucru constructiv, sau mai degraba destructiv? (Asta e o
intrebare cinstita, chiar nu stiu cum s-o raspund... ce parere aveti?)

Salutari,
Florin.