Traducere Lokalize pentru KDE 4.6

[Florin Boariu]

> Prea mulți traduc la pertu din cauza unui „dumneavoastră” prea lung
> după gustul lor. Dacă mă scoate ceva din sărite este să mă
> tutuiască aplicația.

Si pe mine la fel :-) Mai ales ca de vre-o cativa ani a aparut o adevarata
epidemie de "tu" in public, mai ales in reclame tv, radio, sau pliante,
postere... :-(

>>> doar pe motive de justificare  politică.
>>
>> ...aici m-ai pierdut...
>>
>
> Nu refac istorioara deciziei din 1993 prin care AR a decis transformarea
> unei excepți în regulă, complicînd limba și alterînd originea
> latină a mai bine de 70% din cuvintele afecate. Se găsesc explicații pe
> Internet făcute de specialiști în domeniu.

A... ok.

>
>> - Tu propui sa ne facem noi sursa  autoritara.
>>
> Nu, în lipsa autorității eu propun încercarea utilizării unor
> termeni, chit că-i perfectăm pe parcurs. Prefer să încerc cu riscul de
> a nu prinde ideea, decît să trăiesc o viață întreagă cu regretul
> că nu am încercat.

De acord cu ideea. Dar asta inseamna ca vom mai avea dezbateri 'ici/'colo :-)

> [...]
> Mai clar, nici una din aceste persoane nu se preocupă/participă în
> vreun proiect de localizare Open Source. Singurii care o fac sînt cei de
> la AR care sînt plătiți de M$ ca să le certifice traducerile. Cu alte
> cuvinte dacă iese banu' se bagă, altfel sînt „fraieri” ca noi
> care-și pierd timpul traducînd și ducînd astfel de conversații pe
> marginea lor în speranța de a le ameliora.

Hm. In concluzie, asta inseamna ca intr-adevar va trebui sa devenim si
"lingvisti" pe langa traducatori... :-(   Trist, dar de inteles. Pentru
noi, inseamna ca lucrurile vor deveni mai complicate -- asta este.

>> Ca compromis (sau pas intermediar) s-ar putea prelua  forma fara
>> liniuta, cu sau fara transliterare (driverul sau draiverul). Si fi  te
>> rog constient de faptul ca asimilare+transliterare de cuvinte straine a
>> fost un mecanism acceptabil de preluare substantivelor noi sute de ani
>> de  zile :-) (Fotbal, Volei, Fault, Baschet, Hatman, Abtibild, ...) Deci
>> nu e  nevoie sa fugim de el ca dracu' de cruce.
>
> Nu, dar ajungi la aberații de genul: sait, maus și nu m-ar șoca să
> vezi:
> loghează, imeil, draivăr, servăr, caș, ghetăuei... Deși regula
> neologismelor este simplă: dacă se pronunță cum se scriu se
> articulează direct (blogul, pingul, Internetul..), altfel se scriu cu
> liniuță (flash-ul, cache-ul, server-ul, ...). Eu prefer totuși termenii
> neaoÈ™ :)

Poate se poate gasi si aici un compromis decent... prima idee care-mi vine
in cap, e un fel de "algoritm" de traducere bazat pe "rating":

  1) Se porneste de la termenul englez. Acest cuvant primeste
     un "scoring" (de 0 puncte), din care se scad puncte
     dupa cum urmeaza:

        . Se scade putin, daca alteratiile sunt mici
          (ex. 1-2 litere, de obice la 'sh', 'ch' sau 'i',
           cum ar fi in "driver/draiver", "shift/șift"...)
        . Se scade mult, daca alteraiile ar fi mari
          (ex. "touchpad" -> "taciped" ar fi o adevarata
           violare...)

        . Se scade foarte putin (sau nimic?), daca cuvantul
          (englez) are deja o origine latina care ar putea
          fi preluata sau transferata in romana fara a crea
          daune ("forum" -> "for (sg.), fore (pl.)"

        . Nu se scade nimic, daca cuvantul se poate prelua 1:1
          (ex. "blog", "ping", "internet")

  2) Se propune, alternativ, o expresie sau un cuvant (nou) romanesc. Se
     acorda si acestui cuvant scoringul 0, si se altereaza dupa
     cum urmeaza:

       . Se scade putin / deloc, daca cuvantul exista deja in limba
         romana, dar cu o semificatie usor diferita (deci daca se
         poate adapta fara probleme un cuvant deja existent)

       . Se scade putin, daca rezultatul e o expresie in loc de un
         singur cuvant ("tusiera tactila" in loc de "touchpad")

       . Se scade mult, daca cuvantul nu exista (inca). Ca idee:
         Daca la scrabble cu prietenii ar fi considerat trisare,
         indiciile sunt mari ca nu exista ;-)

       . Se scade (mult?), daca cuvantul existent e
         un cuvant compus. (Aici trebuie sa facem balansul de la
         caz la caz intre un cuvant compus ne-existent, sau o
         expresie din 2 cuvinte existente, dar care exista...)

  3) Se adopta cuvantul cu numarul de puncte cel mai mare (sau,
     ma rog, cel mai putin negativ :-)


Bineinteles ca "algoritmul" asta nu trebuie vazut prea strict -- e doar
pentru orientare. Sper sa ne ajute sa facem balansul corect intre
inventare de cuvinte noi si asimilare de cuvinte din alte limbi.

In plus, e un set de reguli (fie el cat de incomplet), pe care il putem
oferi noilor traducatori, care inca n-au trecut prin procesul (destul de
complex, si din pacate foarte subiectiv) de a te obisnui sa estimezi ce e
o traducere buna si ce nu...

Ce zici?

>> [work flow]
>
> Păi la facultate învățasem că-i spunea flux de producție la
> „workflow” ăsta.

E... in fine :-) Cred ca mi-ai inteles obiectia: tot se formeaza cu
prepozitia "de", si nu ca si cuvant compus á la "productieflux".

> [...] Dar iată că
> trebuie să ne punem pofta-n cui și să ne descurcăm cu ce avem, adică
> cu informaticienii (pasionați, școlari, liceeni, studenți, ingineri)
> care trebuie să se organizeze și să-și asume singuri funcția de
> regulator/supervizor. Cred că fără să vreau am dat peste unul din ei
> :)

E... asta este :-)

Dar lasand glumele la o parte: nu e intentia mea sa fac pe desteptul, ci
doar sa fac intelese niste ganduri (pe care eu le cred esentiale) intr-un
mod constructiv. Daca comunitatea ro-kde ajunge la alta concluzie, eu va
trebui sa accept lucrul asta :-)

Suntem acum la o rascruce, deciziile pe care le luam in materie de
"filozofie" de traducere au potentialul de a avea un impact mare. Cu asta
ne revine si o anume responsabilitate.

>> Bineineteles ca o sa-mi raspunzi "de ce nu  se practica, atunci hai
>> sa-l propunem"... :-) Intrebarea e: unde ne oprim?  Cat de mult ne
>> permitem sa ne amestecam intr-o stiinta pe care nici unul  dintre noi
>> n-o intelege suficient, cu riscul de a degenera structura  limbii?
>
> Păi nu risc nimic. Bunul meu simț, tu, utilizatorii, uneltele și
> scripturile pentru verificarea conformității traducerilor sînt aici ca
> să asigure acest echilibru. Și doi la mînă, ce interes am să mă fac
> de cacao cu termeni și traduceri fanteziste?

Nu e chiar asa. Risti acelasi lucru pe care l-a riscat si domnul care s-a
decis sa puna "tu" in loc de "dvs" in reclamele cu Vodafone... :-)
Datorita dansului, acum te tutuiesc 80% din firme peste tot in spatiul
public... :-(

>> "orodata" si "salvgarda", asta m-a speriat pe mine cel mai  tare).
>>
>
> Dar „a orodata” (timestamp) și „a alvgarda” (backup) sînt
> cuvinte compuse care respectă regula și redau în tocmai sensul
> acțiunii originale

"orodata" si "salvgarda" sunt compuse din 2 substantive. Asta e extrem de
rar in limba romana (Exista vreo regula noua? Daca da, nu stiam...). De
fapt, acum, pe loc, mie nu-mi vine in minte nici un cuvant romanesc compus
din 2 substantive. In schimb, toate expresiile sund de genul "placute de
frana", "roata de locomotiva", "masina de gaurit", "copii de
siguranta"...).

De obicei, cuvintele compuse in romana sunt (a) rare si (b) compuse din
adjectiv+substantiv, sau adverb+verb (bunavointa, bunastare,
scurtmetraj...). Vezi
http://www.limba-romana.net/lectie/Compunerea--compunerea-cuvintelor/92/
pentru o lista intreaga :-)

De aceea, "orodata" si "salvgarda" mi se par urate. Cu toate ca daca stau
si ma gandesc, la "orodata" i-as vedea sensul: am avea intr-adevar nevoie
de un cuvant simplu pentru 'timestamp'. Dar la salvgarda... de ce nu-i
putem spune "copie de siguranta"?


Salutari,
Florin.